Opera pictorului Victor Brauner (născut în 1903 la Piatra Neamț – mort la 12 martie 1966 la Paris) se bucură în ultimul timp de o înaltă apreciere în rândurile criticilor și ale amatorilor de artă din întreaga lume. De fapt, acest artist a început să fie cunoscut în străinătate dincolo de un cerc strâmt de specialiști, abia în urmă cu vreo 10 ani. Dar prestigiul lui a crescut apoi în asemenea măsură, încât statul francez a hotărât, încă înainte de moartea pictorului, să fie reprezentat la Bienala de la Veneția din 1966 printr-o amplă retrospectivă a operelor lui Brauner.

În lucrările mai importante despre opera și personalitatea lui Victor Brauner¹, precum și într-o seamă de articole², criticii străini s-au ocupat în special de clarificarea etapelor activității lui artistice de după 1938 (anul în care pictorul se stabilește definitiv în Franța).

În ceea ce privește perioada de formare ca artist a lui Brauner și prezentarea operei sale dinainte de 1938 (explicarea raporturilor lui cu mediul românesc în ansamblu și cu mișcarea intelectuală și artistică românească în special), criticii menționați nu numai că sunt extrem de expeditivi, dar comit erori dintre cele mai grave. De altfel, necunoașterea acestor aspecte a dus la o insuficientă adâncire chiar a operei realizate de Brauner după 1938. După cum arăta Petru Comarnescu în articolul său recent³ publicat în revista Luceafărul, există „transfigurări, modificări, transpoziții din folclorul românesc” în titlurile și imaginile operelor sale. Autorul articolului a sesizat cu justețe „reminiscențele istoriei noastre”, existența fondului istoric românesc, pe care s-a dezvoltat imagistica lui Brauner.

Asemenea date ale „problemei Brauner” nu erau, firește, cunoscute niciunuia dintre criticii străini. În țara noastră, Victor Brauner este cunoscut de cercuri mai mult sau mai puțin largi de artiști și literați, îndeosebi acelora din generația sa.

Prin tipărirea unei lucrări despre viața și activitatea artistică a lui Victor Brauner (deci până în 1938), se va înlesni publicului nostru cunoașterea unui important capitol de artă nediscutat până în prezent. Ca și în cazul lui Brâncuși sau al poeților Ilarie Voronca și B. Fundoianu, cercetarea activității creatoare a pictorului Victor Brauner în țara sa de baștină se impune ca o datorie pentru critica noastră de artă.

De aceea, propun editarea unei lucrări cu această temă („Victor Brauner în România”) și în care să se includă un text de cca 60-80 de pagini, cuprinzând capitole ca: Introducere, Perioada copilăriei și a adolescenței, Debuturile artistice (expoziția din 1924), Colaborarea la revistele de avangardă, Expoziția din 1935 și suprarealismul, Reacțiile artistului față de recrudescența fascismului, Plecarea definitivă în Franța, Raporturile între „perioada românească” a lui Brauner și etapele ulterioare de dezvoltare, Concluzii.

Textul urmează să fie completat de cca 50-60 de reproduceri hors-texte după picturile și desenele aflate în București, precum și cca 15-20 de desene și fotografii în text. Pentru operele reproduse voi furniza datele necesare, voi indica cronologia etc.

În vederea cunoașterii activității mele publicistice rog a se consulta colecția din ultimii 4 ani a revistei Arta plastică, în care am publicat articole despre C. Portinari, Tapiseriile lui Lurçat, Expoziția la București a Galeriei din Dresda, Centenarul Delacroix, Unele aspecte din activitatea Bauhaus-ului (nr. 2-3 din 1965), M. H. Maxy (nr. 8-9 din 1965) etc.

În cazul că această propunere va fi acceptată, mă oblig să predau lucrarea în termen de maximum un an de la semnarea contractului.

La această propunere, trimisă Editurii Meridiane la puțină vreme după decesul lui Victor Brauner, Yvonne Hasan nu a primit niciodată un răspuns.